Definiții
DEX '98 · TONIC, -Ă, tonici, -ce, adj., subst. 1. Adj. (Despre vocale sau silabe) Care poartă accentul, pe care cade accentul. ◊ Accent tonic = accentul muzical al vocalelor și al silabelor; p. ext. accentul expirator sau de intensitate. 2. S. f. (Muz.) Treapta întâi a modurilor major sau minor. ◇ Acord construit pe treapta întâi a modului major sau minor. 3. Adj., s. n. (Substanță, medicament) care are proprietatea de a fortifica un organism; întăritor, fortifiant. - Din fr. tonique, it. tonico.
Litere scrise
t · o · n · i · c
- t × 1
- o × 1
- n × 1
- i × 1
- c × 1
Exersează scrierea
Completează litera lipsă: to_ic. Folosește definiția drept indiciu.
Răspuns
tonic · Literă: n
Continuă exercițiul
Sursă și adaptare
Definiții din DEX ’98 și DEX ’96: Academia Română, Institutul de Lingvistică; Editura Univers Enciclopedic. Export public dexonline, Copyright © 2004–2026 dexonline (https://dexonline.ro), GPL versiunea 2 sau ulterioară. Lexiwi a selectat articolele și a convertit marcajele în text simplu. Edițiile mai noi și sursele fără drept de redistribuire sunt excluse.
dexonline · tonic · GPL-2.0-or-later · Despre Lexiwi și surse